Prosumator cu contract preț dinamic: ce se întâmplă cu energia exportată

Ghid actualizat 2026 · pentru cei cu panouri fotovoltaice

Majoritatea materialelor despre contractele cu preț dinamic vorbesc doar despre o parte a poveștii: cât plătești pentru ce consumi. Dacă ai panouri solare și exporți surplus în rețea, există și o a doua parte, mult mai puțin discutată — și care, în multe cazuri, contează mai mult decât prima.

Cum se vinde energia exportată

Pe un contract cu preț dinamic, surplusul pe care îl trimiți în rețea se plătește la prețul din piață (PZU) din intervalul respectiv, fără nicio componentă de furnizare adăugată — furnizorul nu-și pune marja pe energia pe care o cumpără de la tine, doar pe cea pe care ți-o vinde. Pare un detaliu tehnic, dar are o consecință pe care merită s-o vezi din timp.

Problema: produci exact când e ieftin

Panourile tale produc cel mai mult în jurul amiezii, de regulă între 10:00 și 16:00. În aceleași ore, prețul PZU e de obicei la cel mai scăzut nivel din zi — în zilele cu soare mult la nivel național, poate fi aproape zero sau chiar negativ, pentru că se produce mai multă energie solară decât se consumă în acel moment.

Practic, vinzi exact când toți ceilalți prosumatori vând în același timp. Nu e o coincidență nefericită — e structural, pentru că toate panourile din țară produc după același tipar solar.

De ce nu apare asta în majoritatea calculelor

Calculatoarele și exemplele publicate de furnizori se concentrează aproape mereu pe partea de consum, pentru că asta e relevantă pentru majoritatea clienților. Pentru un prosumator cu un contract fix de răscumpărare deja avantajos, partea de export poate anula complet economiile făcute pe partea de consum — sau poate transforma un contract care pare "mai ieftin" pe hârtie într-unul mai scump per total, după ce aduni și exportul.

Când totuși are sens varianta dinamică, ca prosumator

• Ai o baterie de stocare și poți alege când exporți, nu doar când produci — poți păstra energia pentru orele cu preț mai bun
• Rata ta fixă actuală de răscumpărare e deja mică (sub prețul mediu PZU din orele de producție)
• Consumul tău e suficient de mare și de flexibil cât să compenseze diferența de pe partea de export

Dacă niciuna dintre situațiile astea nu se aplică, un contract fix de răscumpărare pentru surplus rămâne probabil varianta mai bună, chiar dacă partea de consum ar fi puțin mai ieftină pe dinamic.

Cum verifici pentru cazul tău

Nu există un răspuns valabil pentru toți prosumatorii — depinde de rata ta fixă actuală, de cât exporți și de cât de mult din consum poți muta către orele ieftine. Cel mai simplu test: compară rata ta fixă de răscumpărare cu media prețului PZU din orele 10:00-16:00 ale ultimelor zile. Dacă rata fixă e mai mare, exportul pe dinamic te-ar dezavantaja.